(n. 18 ianuarie 1886, Huși, Regatul României – d. 22 mai 1933, Iași, România)
 |
| Portretul Eugeniei Stoian |
„...mă emoționează culoarea și sunt pasionat de formă; când o văd pe una mi se pare că-mi scapă cealaltă. Caut încontinuu să le prind și să le mărit.”
 |
| Femei ţesând la război |
 |
| Casa scriitorilor din Sambata de Sus |
 |
| Bunelul |
Stefan Dimitrescu,prieten bun si coleg cu Nicolae Tonitza,alaturi de care a fondat „Grupul celor patru”(impreuna cu Francisc Sirato si Oscar Han)a fost un pictor si un desenator realist dar si un reputat violoncelist.
A studiat în paralel la Școala de Arte Frumoase din Iași (1903-1908) și la Conservatorul din Iași (1903-1907),apoi la Paris.In timp ce studia violoncelul
la Conservator isi descopera adevarata pasiune pentru pictura si se inscrie la Scoala de Arte Frumoase.L-a avut profesor pe Gheorghe Popovici. Tot aici l-a intalnit pe Tonitza,prietenul sau bun de mai tarziu. Intre anii 1911-1913 a urmat cursurile Academiei de Grande Chaumiere,la Paris.In 1918 a fost unul din fondatorii asociației Arta română.In 1926 a intemeiat impreuna cu Nicolae Tonitza ,Francisc Șirato și Oscar Han,,Grupul celor patru".
 |
| Femeie citind |
 |
| Tatari |
|
| Femei tesand la razboi |
Realitatea dura a vietii oamenilor de rand,razboiul si toate neajunsurile,i-au oferit subiecte pentru lucrarile sale.Din dorinta de a face cunoscuta aceasta realitate s-au nascut opere ca:(„Morţii de la Caşin", 1917) „Ţărănci din Sălişte", „Ţigănci din Dobrogea"„Minerii" (1921).
Din anul 1927 Stefan Dimitrescu a fost profesor la Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi, fiind numit directorul acesteia un an mai târziu, poziţie pe care a ocupat-o până în anul morţii - 1933.
„În scurta sa existență (1886-1933), Ștefan Dimitrescu a lăsat o operă extrem de bine articulată, realizînd, mai ales din lumea satului, adevărate capodopere de construcție și de echilibru. Considerat de toți contemporanii un excepțional desenator, în pictură, Ștefan Dimitrescu, are o cromatică stăpînită, cerebrală, puternic narativă.”-
Iolanda Malamen
sursa articol si foto:
Wikipedia,site,Google
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu