„Biblioteca este un fel de altar al cărţii, iar cartea este îngerul care vine să vadă dacă e primit la rugăciune sau nu. Biblioteca nu poate exista fără carte, iar cartea în afara bibliotecii este un fel de aberaţie [...]. Mă uit şi sărut mâna tuturor bibliotecarelor, iar celor tinere le sărut şi obrajii şi le mulţumesc tuturor bibliotecarelor care îşi cheltuiesc viaţa în această mireasmă atât de amară şi atât de dragă sufletului, această mireasmă a cărţilor care se învechesc citite şi în această duhovnicească, ar zice Arghezi, plecăciune către umanitate.” -Fănuş Neagu-
Incepand cu anul 2005, în ziua de 23 aprilie se sărbătorește Ziua Bibliotecarului concomitent cu Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor.
23 aprilie marchează trecerea în eternitate a doi titani ai literaturii universale: William Shakespeare și Miguel de Cervantes.
De multe ori,poate, cand auzim cuvantul "bibliotecar"ne gandim la o meserie banala,care nu necesita prea multa pregatire . Ei bine,nu este chiar asa.In afara de faptul ca trebuie sa iubesti cartile,meseria aceasta presupune daruire si pregatire.
Este o meserie minunata ,printre carti,documente si oameni.
Va propun o "calatorie" prin tara noastra sa descoperim cele mai frumoase biblioteci.
1.Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București
 |
| sursa foto |
La 3 mai 1981,Regele Carol I,in scrisoarea adresata Preşedintelui Consiliului de Miniştri
declara "dorinţa de a înfiinţa un aşezământ spre binele tinerimii universitare de la toate facultăţile din ţară, înzestrat cu o bibliotecă totdeauna deschisă".
A fost construită pe locul cumpărat de regele Carol I si l-a avut ca proiectant pe arhitectul francez Paul Gottereau.Lucrările, începute în 1891, vor fi finalizate în 1893.Pana in 1895 s-a lucrat la amenajare si dotare.Inaugurarea avut loc la 14 martie 1895 si a fost facuta binenteles de regele Carol I.La vremea aceea se numea Fundația Universitară Carol I.
Dupa 20 de ani in anul 1911,incepe proiectul de extindere al vechiului local,avandu-l ca si coordonator pe acelasi arhitect.
Impunatoarea cladire cu un amfiteatru cu 500 de locuri,4 sali de lectura si depozitare,va fi unul dintre reperele arhitecturale ale vremii.Va găzdui o serie de activităţi culturale, în special în perioada celor două Războaie Mondiale.
In 1925 are loc prima Conferinţă a bibliotecarilor sub îndrumarea lui Ion Bianu şi Em. Bucuţa.
Prestigiul bibliotecii va fi dat de-a lungul timpului si de numele ilustre ale unor scriitori, profesori universitari, animatori culturali, care au funcţionat ca bibliotecari:G. Dem Teodorescu, Şt. O. Iosif, Al. Tzigara Samurcaş (director al bibliotecii între 1899 şi 1946), Mircea Florian, C. Rădulescu Motru, Ion Clopoţel, C. Vlădescu - Racoasa, Mircea Tomescu.
1948 prin decretul 136,i se atribuie statutul de Biblioteca Centrală a Universităţii „C.I. Parhon” din Bucureşti.
In 1963, biblioteca devine şi centru naţional de dotare cu publicaţii româneşti a lectoratelor de limbă, literatură şi civilizaţie română din străinătate.
1989 ,in timpul revolutiei are loc un incendiu devastator si peste 500.000 de volume au fost pierdute (12.000 volume de carte bibliofilă, 52 din biblioteca lui Eminescu), numeroase ex-librisuri, hărţi vechi şi aproape 3700 de manuscrise aparţinând unor mari personalităţi ale culturii române între care Eminescu, Maiorescu, I.L. Caragiale, G. Coşbuc, L. Blaga, M. Eliade.In 1990 incepe un proiect de recostructie ,modernizare si dotare.
Noiembrie 2001 are loc redeschiderea Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti (Unitatea Centrală).
Adresa:
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, str. Boteanu, nr. 1, sector 1
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, str. Boteanu, nr. 1, sector 1
2. Biblioteca Facultatii de Litere
Isi are inceputurile la finalul secolului 19,cand in cadrul Facultatii de Filosofie si Litere se infiinteaza o biblioteca speciala la Catedra de Limbi slave.In 1892 profesorul Ioan Bogdan a donat o intreaga serie de carti de specialitate:3162 de lucrari in domeniul istoriei si filosofiei slave si romane.
Celor doua biblioteci de seminar ,de slavistica si epigrafie,li s-au adaugat si dulapurile cu carti ale semninarului de geografie(1904),de filologie romanica (1905),psihologie experimentala(1906),etc
De fapt biblioteca s-a deschis in 1907 ,prin eforturile decanului Ioan Bogdan.Cresterea fodului bibliotecii a fost posibil cu ajutorul donatiilor unor personalitati ale culturii romanesti:Titu Maiorescu,Gr.G Tocilescu-668 volume,Al Rosetti,Ramiro Ortiz,George Calinescu,etc.
Titu Maiorescu spunea :„Ca unul ce am fost timp de 25 ani profesor la Facultatea de Filosofie si Litere din Bucuresti, mă cred dator să contribui si eu la sporirea bibliotecei ce-ati înfiintat-o de curând. Pentru acest scop am onoare să vă trimit alăturat peste una mie patru sute de volume si brosuri,cuprinzand opere filosofice si literare.”
Printre personalitatile care au lucrat in biblioteca amintim pe George Calinescu,ajutat fiind de profesorul Ramiro Ortiz sa intre ca bibliotecar ajutor .
De-a lungul timpului biblioteca a trecut printr-o serie de schimbari ,fiind modernizata treptat iar dupa anul 1989 a fost inclusa in procesul de informatizare fiind prima filiala informatizata din complexul B.C.U
In 2009 a fost reabilitata sala de lectura,care are o arhitectura deosebita fiind inclusa in Patrimoniul Cultural National.Sala s-a redeschis in 10 martie 2010.
Biblioteca Facultatii de Litere detine in colectiile sale titluri unicat dar si carti vechi si rare
Biblia de la Bucuresti 1668,
Divanul sau galceava inteleptului cu lumea de D.Cantemir,Iasi 1698.
Colectiile bibliotecii acopera domeniile de: Lingvistică generală, Etnografie si folclor, Literatură universală, Teoria literaturii, Estetică, Artă, Cultură si civilizatie, Limbă română si limbi străine, Literatură română si literaturi străine, Pedagogie, Psihologie, Educatie, Biblioteconomie, Comunicare si relatii publice, Birotică, Istorie si Filosofie.
Adresa:Strada Edgar Quinet 5-7,București
-filiala a Bibliotecii Naționale a României(25 mai 1990)
a fost fondata la initiativa unui grup de intelectuali craioveni scriitori, oameni de teatru, cadre universitare, artişti plastici - cu sprijinul Institutului pentru Dezvoltarea Relaţiilor Culturale cu
România din Lyon-Franţa şi cu ajutorul Primăriei din Lyon şi al cetăţenilor lyonezi. Functioneaza intr-o cladire monument(Casa Ionel Pleșia) construita in anul 1890 de arhitectul francez Albert Galleron, în stil eclectic cu predominante influențe neoclasice și neobaroce la interior, cu vitralii realizate în stilul școlii românești, cu motive geometrice și florale, scară interioară și feronerie în stil baroc, plafoane cu margini aurite, oglinzi venețiene, lambriuri sculptate, lampadare elegante și deosebit de frumoase.
Are aproximativ 30000 de volume din diverse domenii ,o colectie de periodice,colectii recente ,etc.Are doua sali de imprumut,o sala de lectură, o sală de periodice, unde accesul se face pe baza permisului de intrare.
Adresă: Strada Mihail Kogălniceanu 21, Craiova
4. Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
În anul 1961 Batthyaneum a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat (actuala Bibliotecă Națională a României).
Fondul si baza bibliotecii la infiintare a fost colecția privată a episcopului Ignațiu Batthyány, care era formată din 18.000 de unități bibliografice, manuscrise și tipărituri, între care incunabule, datate începând cu secolul al IX-lea.
Fondul s-a inbunatatit in secolul XIX datorita donatiilor.Biblioteca a functionat neantrerupt pana astazi fiind administrată de episcopia romano-catolică din Alba Iulia până în 1953.
Sala reprezentativa a bibliotecii care pastreaza amenajarea de la sf secolului XVIII,este Aula Magna,amenajata in stil austriac "Zopf", amestec de Neoclasicism şi Rococo.
In 1912 a fost infiintat un muzeu de arheologie si arta sacra.
Astazi sunt pastrate peste 50.000 de cărți, 19.000 de documente, 1.230 de manuscrise și aproape 600 de incunabule.
Cele mai vechi incunabule din colecția bibliotecii sunt:
Summa de casibus conscientiae a lui Astesanus de Ast (1466).
Epistulae heroides de Ovidiu (1494),
Opera lui Homer (1488, prima ediție),
Comoediac de Aristofan, (1498),
Opera Graece de Aristotel, (1495-1498) în cinci volume,
Historiae Romanae Decades de Titus Livius, (1469).
Între cele mai vechi lucrări din colecție se numără și De sacramentis, de Nicolaus Olahus (Viena, 1561), Palia de la Orăștie (Orăștie, 1582) [7], și o parte din Codex Aureus, cu evangheliile lui Matei și Marcu din secolul al IX-lea.
Adresă: Strada Gabriel Bethlen 1, Alba Iulia
Biblioteca Centrală a Universităţii de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila” din Bucureşti a luat fiinţă în anul 1857, odată cu Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie.
În urma transformării Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie în Facultate de Medicină (1869), biblioteca se mută, în anul 1870, în sediul Universităţii Bucureşti, iar de aici, în anul 1901, la sediul Facultăţii de Medicină unde funcţionează şi astăzi.
Localizată în: Facultatea de medicină
Adresă: Bulevardul Eroii Sanitari 8, București
A fost votată pe primul loc în topul celor mai frumoase 25 de biblioteci din lume.
Se afla in Palatul Universitar din Copou si a fost inaugurata in prezenta regelui Carol I si a reginei Elisabeta in 1897.Numele acesteia provine de la cel care a pus bazele învățământului tehnic superior, Gheorghe Asachi.A fost proiectata de arhitectul elvetian Louis Blanc,cel care proiectase si universitatea de medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti.
Biblioteca a fost infiintata in 1948.Cutremurele din 1977 si 1990 au afectat cladirea iar in195 a fost refacuta.Are o lungime de 55 de metri,somptuoasa,cu arcade sustinute de stalpi cu marmura rosie, decoratiuni,finisaje aurite,balcoane cu balustrade de fier forjat.
Biblioteca s-a dezvoltat permanent de la începutul anului 1948, când a luat ființă biblioteca centrală a institutului politehnic Gheorghe Asachi, prin Unirea bibliotecilor de chimie organică, fizică, a laboratorilor de specialitate cu Biblioteca seminarului matematic. Ulterior, fondul de documente al bibliotecii a crescut semnificativ având titluri românești și străine majoritatea cu caracter tehnic.
Localizată în: Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Adresă: Bulevardul Carol I nr. 11, Iași
Este un palat orășenesc cu planul în formă de „L”, construit la mijlocul anilor 1770 de către Kata Wesselényi, văduva lui Zsigmond Rhédey.
Aceasta s-a stins din viata in 1788 si neavand urmasi cladirea a ramas la o nepoata de sora,Zsuzsanna Bethlen din Ictar, soția lui Sámuel Teleki.
Lucrarile pentru extindere si gazduirea primei biblioteci publice din Transilvania au inceput in 1799 si s-au finalizat in 1802(arhitect Ernest Koch din Viena)
Cladirea a indeplinit functie dubla:de locuinta si biblioteca.pe lângă faptul că includea toate încăperile și anexele indispensabile unui palat nobiliar orășenesc (apartamentul proprietarului, sala reprezentativă, apartamentul femeilor, încăperile servitorilor la parter, anexele gospodărești în curtea din spate), aproape jumătate din suprafața clădirii servea drept bibliotecă. La parter, în vecinătatea sălii mari a bibliotecii, funcționa o sală de lectură, la același nivel fiind amenajată și locuința bibliotecarului.
Fondul de baza al bibliotecii era de 40.000 de volume, printre care 66 de incunabule și o mulțime de opere și ediții rare din colecția personală a contelui.
Fondul „Teleki-Bolyai”s-a format prin asocierea celor doua mari colectii:Teleki cu 40.000 de volume și Bolyai, cu 80.000 de volume.
Adresă: Strada Bolyai 17, Târgu Mureș
Înfiinţată sub titulatura ”Casa de Cetire ”Dr. Alexandru Bogdan, pe baza dorinţei şi colecţiei acestuia, de către profesorul Axente Banciu, preşedintele Astrei. Din 1931, instituţia capătă o nouă denumire, Biblioteca Astra, funcţionând în Casa Baiulescu, iar în 1950 devine Biblioteca Regională Braşov. În perioada anilor 1960-2003 se organizează 6 filiale, iar sediul central se mută în apropiere la fostul ARLUS, păstrând astfel şi Casa Baiulescu.
Sediul central al Bibliotecii Judetene, situat pe B-dul Eroilor nr. 35, se afla din 1969 in cladirea construita in perioada 1926-1928 intr-un cadru natural de mare frumusete, langa centrul istoric al Brasovului si in apropierea drumului spre Poiana- Brasov.
Din 1992 Biblioteca Judeteana Brasov poarta numele lui George Baritiu.
Detine un fond de peste 280.000 de volume,4 sali de lectura.
Biblioteca Judeţeană George Bariţiu Braşov site:http://www.bjbv.ro/
B-dul Eroilor nr. 33-35
500036 Braşov
România
A fost infiintata in anul 1872, odată cu Universitatea „Francisc Iosif” din Cluj, prin înglobarea bibliotecii Muzeului Ardelean (în maghiară Erdélyi Múzeum), bibliotecă înființată în anul 1859.Este una dintre cele mai vechi si importante biblioteci universitare din Romania.Are colecții valoroase,incunabule medievale și numeroase rarități bibliofile. Biblioteca dispune de 55 de săli de lectură și o capacitate de 2.100 locuri pentru cititori în sediul central și în filiale.
Pana in 1906 a functionat in clădirea centrală a Universității din Cluj,cand a inceput constructia actualului palat al bibliotecii avandu-i drept arhitecti pe Kálmán Giergl și Flóris Korb.Proiectul a fost finalizat in 1908.In 1920 in prezenta familiei regale i-a fost atribuit numele de "Biblioteca Universității Regele Ferdinand I".
In timp donatiile de la diverse organizatii si personalitati au imbogatit fondurile bibliotecii.In anul 2000 numara peste 3 milioane de volume si 500000 de periodice.
10 .Biblioteca Astra Sibiu
Infiintata in 1861.
La început, profilul bibliotecii era unul elitist, colecţiile acesteia putând fi consultate de către membrii Asociaţiunii, nemembrii având nevoie de o recomandare din partea a doi membrii ai Asociaţiunii pentru a avea acces la colecţii; de-a lungul timpului întâlnim o categorie de cititori care va fi favorizată şi preferată: dacă în primul regulament se specifică doar faptul că biblioteca „se dă spre folosinţă publică” , în cazul celui de-al doilea regulament bibliotecarul va fi „la dispoziţia publicului şi mai ales a oamenilor de litere” , iar sala de lectură a bibliotecii, conform prevederilor celui de-al treilea regulament, era „pusă la dispoziţia publicului cetitor, şi în prima linie la dispoziţia membrilor Asociaţiunii”.
Cea mai veche carte aflată în fondul bibliotecii este Sexti libri Decretalium…, MDXI (1511) de Papa Bonifacius VIII. Cea mai veche carte româneasca aflată în fondul bibliotecii este Sbornicul slavonesc, tipărită de Coresi, la Sas-Sebeș, în anul 1580.
sursa:
http://bjastrasibiu.ro/istoric/- aici gasiti un amplu istoric despre biblioteca.
Sursa articol: Wikipedia,Google
si site-urile institutiilor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu