S-a născut la Bucureşti, la 15 februarie 1850,intr-o familie de conditie buna.A fost primul din cei sapte copii,pe care i-au avut Andrei Dobrescu și al Anastasiei Pencovici.Tatal sau, Andrei Dobrescu, era comerciant de băuturi și avea un han în Mahalaua Staicului.
Andreescu a urmat cursul primar la pensionul particular al lui Andreas Apostolas.In 1863 a urmat gimnaziul „Lazăr” din București, apoi la Colegiu „Sfântu Sava”.
Ion Andreescu-pictat de Grigorescu
Ion Andreescu-pictat de Grigorescu
In 1869 se inscrie la „Școala Națională de Arte Frumoase”,infiintata de Theodor Aman,iar in 1872 devine profesor de desen liniar si caligrafie a Seminarului episcopal din Buzău. A mai predat si la Gimnaziul Comunal "Tudor Vladimirescu" şi la Şcoala de Meserii din acelaşi oraş. În 1876, a participat la cea de-a treia expoziţie a Societăţii "Amicii Belle-Arte". "Oală cu flori", "Plopi la marginea satului", "Peisaj din crângul Buzăului",sunt cateva din lucrarile prezentate la expozitie.
Ca majoritatea pictorilor din perioada respectiva,Ion Andreescu ,la sfarsitul anului 1878,a plecat ca bursier la Paris.A frecventat cursurile academiei private de artă Académie Julian. Se duce sa picteze la Barbizon si acolo il intalneste pe Nicolae Grigorescu.
Lucrarile sale au o amprenta personala puternica.Regasim atmosfera din satele romanesti chiar si in opere realizate pe perioada sederii in Franta:Iarna la Barbizon, Granar, Padure desfrunzita.
Dupa trei ani este nevoit sa se intoarca in tara,din cauza starii de sanatate care incepuse sa se agraveze. Cu toate acestea in 1881 a participat la Salonul parizian ("Iarna la Barbizon"), Expoziţia artiştilor în viaţă de la Bucureşti ("O dimineaţă la Barbizon" sau "Drumul mare", "Seară de toamnă la Barbizon" sau "Călăreţ în amurg").In ultimul sau an a expus la Sala Stavropoleos din Bucureşti, 60 de tablouri, printre care s-au numarat "Bătrân cu plete", "Pahar cu tufănele", "Pomi înfloriţi", "Câmp cu maci".
A murit rapus de tuberculoza la numai 32 de ani,la 22octombrie 1882.
"Andreescu e cel mai mare artist pe care l-a avut ţara, y compris moi! Dacă ar fi trăit, ar fi devenit negreşit marele nostru artist naţional." -spunea Grigorescu.
Sursa:
Wikipedia,Google si raftul cu carti
Stefan Luchia-destinul tragic al unui geniu
Sursa:
Wikipedia,Google si raftul cu carti
Stefan Luchia-destinul tragic al unui geniu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu