02 martie, 2020

Corso-cafeneaua celui mai bun şvarţ

Cafe Society - Victor Guerrier
   
     Continuam calatoria noastra in Bucurestiul interbelic si ne oprim de aceasta data la
Cafe Braserie Corso.

    Se afla pe Calea Victoriei nr.90, la intersectie cu strada Franklin ,vizavi de grădina Ateneului Român.
      „Luxosul local de pe Calea Victoriei, cu mesele încadrate în lojii de catifea, sub o revărsare de lumini, era peste drum de palat şi în vecinătatea grădinii Ateneului, la doi paşi de căminul studenţesc Vasiliu-Bolnavu, unde locuia Cioran. Lângă zidul din fundul localului, o masă lungă era rezervată presei şi scriitorilor, artiştilor. Treceau pe aici regulat Ion Vinea, Cocea, Zaharia Stancu, Cioculescu, Streinu, dr. Lieblich, Ştefan Antim, Vianu şi lista poate continua. […]   În sala de jos o masă a presei, a artiştilor şi scriitorilor, plasată în fund, la stânga, făcea pandant cu o alta, situată la cealaltă parte a localului, care era masa ardelenilor. Aici, la această masă trăgea totdeauna Petre Ţuţea, şi intrarea lui Cioran la Corso prin el s-a făcut. […]   Se arăta mai rar şi grupul de la cercul şi revista „Criterion“. Vulcănescu, Eliade, Comarnescu, Dan Botta, Tell, dar se aşezau totdeauna lângă ferestrele ce dădeau spre Calea Victoriei.   La masa ardelenilor lumea era în păr. Ţuţea, mântuit de idolatria pentru comunism, teoretiza acum pe tema spengleriană a decadenţei Occidentului şi lângă el Cioran cu obiecţii şi completări. […] (Vlaicu Bârna ,in „Între Capşa şi Corso“)    
                                                  „Realitatea ilustrată”, 6 noiembrie 1935

    Cafeneaua avea sapte actionari:Filip Finkelştein, David Haimovici,Butnaru, Tomulescu ,avocatul Ştefănescu si cei doi frati Gelber.
Filip Finkelştein, David Haimovici erau cei care conduceau afacerea,ceilalti fiind participanti doar cu actiunile si numele.
    Dintre toate locantele vremii Corso era renumita pentru svartul cel mai bun.Inca de la intrare te lovea mirosul de cafea Mocca,rom,cornuri ,branzeturi aduse de la Fruch et Meurice.
Avea doua saloane:unul mare care se afla la parter ,cu 320 de locuri si altul la mezanin cu 70 de locuri.Acestora li se mai alatura si barul de zi“Corsoleto” ,cu aspectul unui vagon-restaurant,elegant decorat ce avea 30 de locuri.
Salonul cel mare era grandios,luxos,mobilat in stil vienez,ca si restul localului.
Cel de la parter avea pe părţile laterale, mese incadrate de loje tapisate cu catifea visinie . Era o masa a presei,artistilor si scriitorilor,tocmai in fund pe stanga,iar in partea opusa masa ardelenilor.Aici se aseza intotdeauna Petre Tutea.
Pe trotuarul din Calea Victoriei,vara se puneau doua randuri de mese,iar in strada Franklin un singur rand.
La mezanin,in mare voga atunci,era o sala de jocuri cu 7 mese de biliard mari,4 mici si 4 biliarde rusesti.Indiferent de ora localul era plin intotdeauna.
    Cafeneaua era frecventata de oameni politici(Armand Călinescu, Ilie Lazăr,Ion Mihalache, Gheorghe Tătărescu, George Brătianu, Grigore Trancu-Iaşi).Pe Grigore Trancu-Iaşi nu il suferea nimeni din cei care lucrau la Corso,pentru ca era autorul legii antimuncitoresti din 1920. Printre oamenii de seama ai societatii de atunci venea la cafenea si diversi oameni cu alt fel de indeletniciri de pildă, Gross Cagero, unul din cei mai mari escroci ai vremii,care comanda un svart si o tigara de foi,pentru care arunca 500 de lei,iar daca i se dadea restul se simtea jignit.
Sortimentele de preparate culinare erau de cea mai buna calitate si divers alese:
de la preparate reci  din peste,pasare ,vanat ,porc ,vita ,oua si foarte multe legume la o gamă largă de preparate calde şi minuturi: supe, ciorbe, creme, consomeuri etc.
Bauturile erau si ele la fel de diversificate ca si mancarea. De la lapte batut până la cele mai fine băuturi .Era singurul local unde berea se servea direct de la butoi.
                                                             Victor Guerrier (1893-1968)
   
    Cafeneaua "Corso" ,a fost unul dintre cele mai importante localuri din perioada interbelica,fiind al doilea loc de intalnire preferat de  boema bucuresteana ,dupa celebra cafenea Capsa.
   Din pacate in anul 1939 ,pe 23 aprilie,cladirea braseriei a fost demolata,pentru a se mari Piata Palatului.

                                                                                                             





surse:
internet,carti din raftul cu carti
Gh. Jurgea-Negrilești, „Troica amintirilor. Sub patru regi”














Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu