Arta.Scurta calatorie(II)

1.

                              

                        "Arta este gândirea umană care sfărâmă orice lanț." Victor Hugo

• ARTA IN PREISTORIC(~ 40.000-4.000 î.Hr.)

  Originile istoriei artei pot fi urmărite din epoca preistorică.Arta acestei perioade include lucrări de artă precum picturi rupestre, sculpturi în rocă și gravuri, sculpturi în miniatură brută.

Schițele omului preistoric au fost realizate cu instrumente de mână rudimentare sculptate de ei. Desenele de linie erau îndrăznețe, iar schițele au fost pictate cu rădăcini și extracte de plante.
Isi împodobeau locuințele, pereții și tavanele peșterii.
  Desenele și schițele au reprezentat plante, animale, forma umană și anatomia umană într-o varietate de imagini figurative și abstracte. Imaginile reprezintă în cea mai mare parte scene de vânătoare de bizoni, cai, reni, vite, auroci și mamuți.Pigmentii de culoare ii obtineau din minerale precum caolin, oxid de fier, mangan și calcar, plante și rădăcini găsite pe pământ. Mai multe combinații ale acestor pigmenți au fost amestecate pentru a crea culorile dorite. Inițial, degetele și palmele serveau ca instrumente de vopsire. În cele din urmă, au trecut la utilizarea de mușchi, păr de animale și fibre vegetale.
Arta din această perioadă a fost o formă puternică de comunicare a informațiilor între triburi și generații; de exemplu, peșterile Lascaux din sudul Franței demonstrează tehnici de vânătoare prin utilizarea structurii narative de bază și a iconografiei care datează din 15.000 î.H. O altă lucrare iconică preistorică iconică este Venus of Willendorf (est. 24.000-22.000 î.e.n.) o figurină bulboasă, cu dimensiunea palmieră a unei femei, considerată a fi un simbol al fertilității și, de asemenea, cea mai timpurie supraviețuire a nudului feminin.

• RENASTEREA si UMANISMUL – sec XIII- prima jumatate a sec XV

   Renastere este denumirea folosita pentru a descrie perioada schimbarilor culturale ce au avut loc in secolele al XV-lea si al XV-lea in Italia si care au influentat,in final,cea mai mare parte a Europei.

  Rensterea a dus la o schimbare a valorilor umane-un avant de energie si de incredere in potential unman-care a avut numeroase consecinte.Printre cele mai spectaculoase consecinte se pot enumera inflorirea artelor si noua viziune asupra rolului artelor si a artistilor in viata societatii.

  Renasterea deschide noi drumuri in istoria artei. Redescoperirea Antichitatii clasice si folosirea naturii ca sursa de inspiratie a insemnat pentru arta crearea unor forme noi, armonioase. 

Renasterea a inceput in Italia.era,la acea data,cea mai bogata tara din Europa si era posesoarea unei indelungate traditii artistice.Avea multe orase independente,infloritoare economic,

populate cu comercianti si bancheri nerabdatori sa-si vada numele imortalizat in diferite portrete comandate,in palate noi care se construiau sau in capelele somptuase ale familiilor.Toata aceasta bogatie materiala nu putea garanta aparitia artei de mare valoare dar a oferit artistilor suficiente opotenitati pentri a-si imbunatatii stilul si pentru a-si etala talentele.
Spre deosebire de artistii  ramasi in mare parte anonimi ai monumentelor din perioada clasica a romanicului si goticului, artistii Renasterii sunt personalitai marcante si bine cunoscute, genii universale (ca Leonardo da Vinci) sau multilaterale, care exceleaza si creeaza in mai multe arte (ca Michelangelo, Sansovino, Michelozzo s.a., care sunt mari arhiteci, sculptori si pictori in acelasi timp).

Cei trei titani ai Renasterii ita­liene, unii dintre cei mai mari artisti ai tuturor vremurilor : Leonardo da Vinci (+ 1519), care s-a distins mai ales ca pictor, dar a fost si un mare arhitect si sculptor, inginer, muzician si om de stiina ; Rafael Sanzio (+ 1520), unul din cei mai mari pictori ai lumii, dar care a fost si mare arhitect, si Michelangelo (+ 1564), care a fost tot atat de mare ca arhitect, cat si ca pictor si sculptor.

Pe langa acestia amintim si alte celebritati ale artei univer­sale:

- arhitecti : Filippo Brunelleschi (+ 1447), Donatello, privit ca intemeietor al stilului florentin (a fost si mare sculptor), Leon Battista Alberti (+ 1472), Bramante (+ 1514, renumit si ca pictor), Andrea Palladio (f 1580) s-a. ;

 - sculptori  : Lorenzo Ghiberti, care a decorat porile baptisteriului din Florena (f 1455), Donatello (f 1466), Andrea del Verrochio, sculptor si pictor florentin, care a pictat o parte din celebrele fresce din Capela Sixtina de la Roma (+ 1488), An­tonio Pollajuolo (pictor si sculptor florentin, autorul monumentului fu­nerar de bronz, al papei Sixt IV din biserica Sf. Petru din Roma), Lucea della Robbia (+ 1482), Jean Goujon in Frana, decoratorul palatului din Paris (+ 1464) s.a. ;

 - pictori  : Giovanni da Fiesole, supranumit Era Angelico, un florentin care a pictat, intre altele, frescele din Capela Sfin­ilor Stefan si Laureniu din Palatul Vaticanului (+ 1455), cei doi Bellini (Gentille si Giovani), Luca Signorelli, din scoala umbriana, care a pictat frescele eshatologice din Capela Sfintei Fecioare din catedrala de la Orvietto (+ 1523), Pietro Parugino, care a pictat cele dintai fresce din Capela Sixtina de la Vatican (+ 1524), Sandro Botticelli, Andrea Mantegna din Verona, reprezentantul cel mai ilustru al scolii padovane (+ 1506), Giorgione si Veronese (+ 1588), Correggio, care a pictat cupola baptisteriului si pe cea a domului din Parma, Jean Cousin in Frana, iar in Germania Albrecht Durer (+ 1528), Hans Holbein (+ 1543) si Mathias Grunewald, ultimul, un gotic in Re­nastere, autorul altarului din Isenheim, la Colmar, in Alsacia s.a.

• MANIERISMUL sec XV-XVI 

   Spre finalul epocii renascentiste (sfârșitul secolului XVI) se manifestă un curent de trecere între renaștere și baroc, numit manierism.

Arta renascentistă avea multă seninătate și o naturalețe.

În schimb, în manierism personajele devin mai crispate și afișează poziții teatrale, artificiale, iar proporțiile sunt mai alungite.

Trasaturi caracteristice

• pierderea clarităţii şi coerenţei imaginii
• multiplicarea elemenelor şi a planurilor în compoziţie
•  simboluri complexe care se referă la domenii care nu aparţineau până acum tematicei artistice (alchimie, arta blazonului, limbajul florilor, …)
• gust pronunţat pentru un erotism estetizant
• deformarea şi torsiunea corpurilor
•  scheme sinuoase („figuri în serpentină”)
•  modificarea proporţiilor între diverse părţi ale corpului
• alungirea formelor