La sfarsitul secolului XIX,inceputul secolului XX,arta romaneasca cunoaste o asccensiune importanta. Pictura aduce o întreagă paletă de schimbări, majoritatea pictorilor români făcându-și studiile la Paris, la München sau în București, încearcând să-și definească propriul stil de lucru prin îmbinarea elementelor modernismului cu cele ale tradiționalismului.
În domeniul picturii s-au remarcat mulți artiști români cum ar fi: Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman și alții.
Mai putin mentionate ,cu toate ca s-au dovedit a fi inzestrate cu un talent aparte,creativitate si multa daruire au fost marile doamne din artele frumoase romanesti.
Sa o cunoastem pentru inceput pe:
Olga Greceanu( născută Skrszewski)
4 august 1890, Nămăești-16 noiembrie 1978, București
- scriitoare, pictoriță, figură reprezentativă a neobizantinismului românesc,
singura femeie căreia i s-a permis printr-un act scris, de către patriarhii Nicodim Munteanu şi Iustinian Marina, să predice la amvon, în oricare biserică din România si singura femeie primită în „Rugul Aprins” (mişcare ortodoxă înfiinţată de Ieroschimonahul Daniil Tudor, care se adresa elitei intelectuale).
„Potrivit de înaltă, bine făcută, cu trăsături regulate, impresionînd prin ochii arzători, artista avea în ţinută demnitatea şi eleganţa suverană a eroilor din frescele sale. Îi urmărisem de-a lungul anilor picturile şi îi citisem cărţile, impresionată de cutezanţa ei de a realiza totul în stil mare. Apreciam îndeosebi faptul că, dispunînd din familie de bunăstare, ar fi putut trăi fără să facă nimic, ca o plantă decorativă, să ducă o viaţă mondenă, îndestulată şi facilă, dar a muncit neîncetat, cercetînd şi creînd fără răgaz“. spunea Adina Nanu
„Potrivit de înaltă, bine făcută, cu trăsături regulate, impresionînd prin ochii arzători, artista avea în ţinută demnitatea şi eleganţa suverană a eroilor din frescele sale. Îi urmărisem de-a lungul anilor picturile şi îi citisem cărţile, impresionată de cutezanţa ei de a realiza totul în stil mare. Apreciam îndeosebi faptul că, dispunînd din familie de bunăstare, ar fi putut trăi fără să facă nimic, ca o plantă decorativă, să ducă o viaţă mondenă, îndestulată şi facilă, dar a muncit neîncetat, cercetînd şi creînd fără răgaz“. spunea Adina Nanu
 |
| Olga Greceanu-Nud |
București, inclusiv Institutul Skrszewski, ce aparținea mamei sale. Apoi a urmat studii de chimie, dar și dearte frumoase la Liège,Belgia intre anii 1911-1914 .
Inceperea razboiului o determina sa se intoarca in tara ,unde s-a casatorit cu inginerul Nicolae Greceanu,casnicie ce a durat 47 de ani.
Între anii 1919 și 1922 s-a intors in Belgia si a terminat studiile de chimie și de arte frumoase.In aceasta perioada a invatat lucrul în frescă la Paris, la Academia Baudoin.
Înainte de cel de al doilea război mondial a pictat în frescă cele două săli ale Palatului Sfântului Sinod, sala de ședințe a Primăriei de Verde și Sala Muzeului de la Palatul Regal. Era apreciata de regina Maria.Lucrează în frescă și în mozaic la Institutul de arhitectură (1938), Salonul gării Mogoșoaia (1939), frescă exterioară la Institutul de istorie "Nicolae Iorga".
 |
| Adăugați o legendă |
A avut expoziții în țară și în marile orașe europene, a participat la Expoziția universală din New York (1939),unde a fost invitata personală a preşedintelui Franklin Roosvelt şi s-a împrietenit cu soţia preşedintelui american.
Provenind dintr-o familie de seama,foarte bogata care ii lasase drept mostenire o avere considerabilă: case, moșii, obiecte valoroase,instalarea regimului comunist a fost dezastruoasa pentru ea.I s-au confiscat bunurile și proprietățile ,intreaga avere a familiei Greceanu, Cula de la Maldaresti ,imensul conac de la Balteni, obiecte si stofe de la 1600, mobilier adus cu mare cheltuiala de la Florenta, incunabule si carti rare. Ceea ce a pierdut cu adevarat a fost dreptul la semnatura,fiind condamnata la anonimat.Au decis sa acopere cu var frescele ei din gara Mogosoaia, din cele doua cladiri administrative importante ale Bucurestiului (Amzei si Banu Manta).
"Frescele mi-au fost acoperite cu var, dar huma se spala. Nu acum cat mai traiesc (am 77 de ani), ci dupa ce nu voi mai fi si se vor stinge toate geloziile si rautatile".
In aceasta perioada,de dupa cel de-al doilea razboi mondial fiind marginalizata ca artist,s-a dedicat picturii bisericilor ,restaurării de monumente bisericești și icoane(Biserica Antim mozaicuri exterioare).O vizita in Israel a facut ca viata ei sa se schimbe total,urmand calea credintei sub indrumarea parintelui Sofian Boghiu,de la Antim.
Olga Greceanu a scris mii de pagini,o parte dintre acestea au fost distruse in 1945 iar alta confiscata de comunisti.
Dintre lucrări:
-„Dicționarul Biblic Ortodox”, care a reprezentat cununa scrierilor ei religioase.
Manuscrisul, la care a lucrat 30 de ani, cuprinde 2250 de pagini, peste 1400 de articole si 500 de desene. Lucrarea a fost cumpărată de Patriarhul Justinian în 1963 pentru Biblioteca Patriarhiei. A văzut lumina tiparului în 2011, când a apărut în 3 vol. sub denumirea de:
„Mărturii în cuvânt și chip-Vocabular al credinței și al vieții spirituale”.
-„Pe urmele pașilor Tăi, Iisuse”, un jurnal de călătorie în Țara Sfântă, lucrare pe care a realizat-o în anul 1933. Cum chiar ea mărturisea, după întoarcerea din această călătorie, „Biblia mi-a stat mereu deschisă pe masă”.
A murit in data de 16 noiembrie 1978, in București in timp ce lucra la schitul Darvari.Presa de la vremea aceea nu a scris nici macar un rand despre “plecarea”acestei mari artiste.
„În arta Olgăi Greceanu se oglindesc puncte culminante ale vieții istorice și vieții sociale din neamul românesc, reprezentate cu o siguranță tehnică desăvârșită care sprijină o tensiune spirituală unică in pictura feminina." - Cella Delavrancea
sursa : Enciclopedia libera Wikipedia,Internet
Raftul cu carti 10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu